Categorie: Industry 4.0

Publicat pe de — Un comentariu

Replica primelor tramvaie bucureștene, readusă pe străzile capitalei cu ajutorul realitatății virtuale

REPLICA PRIMELOR TRAMVAIE BUCUREȘTENE, READUSĂ PE STRĂZILE CAPITALEI CU AJUTORUL REALITATĂȚII VIRTUALE

ARENAIT.RO

Acum doi ani, pe când catedrala Notre Dame era distrusă de un incendiu, s-a descoperit că lucrările de reabilitare pot fi realizate și cu ajutorul unui joc – Assasin’s Creed: Unity.

Parte din munca echipei de la Ubisoft – adică randările 3D, precum și hărțile catedralei – sunt folosite în procesul de restaurare, alături de scanările efectuate de National Geographic pentru unul dintre documentarele difuzate pe canalul propriu.

Ei bine, realitatea virtuală a ajuns și în Micul Paris, cum era alintată capitala noastră de prin ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Și asta nu doar datorită arhitecturii similare, ci mai ales datorită factorului uman. 

Mi-ar plăcea ca acest tip de demers să ajungă și în Mica Vienă, locul de adopție al transportului urban modern din România! Ar fi fain să mă pot plimba cu princii prin Timișoara și să le arăt tramvaiele de epocă de atunci…

Citeste mai mult: arenait.ro/replica-primelor-tramvaie-bucurestene-readusa-strazile-capitalei-ajutorul-realitatatii-virtuale/

Publicat pe de — Lasă un comentariu

Peste doua treimi dintre romani folosesc mult mai mult smartphone-urile fata de perioada pre pandemie (barometru)

Peste doua treimi dintre romani folosesc mult mai mult smartphone-urile fata de perioada pre pandemie (barometru)

agerpres.ro

Şapte din zece români (68,3%) susţin că, faţă de perioada dinaintea pandemiei, folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile, iar peste două treimi au recunoscut că aplicaţiile mobile le-au influenţat, în mare măsură, obiceiurile de consum, relevă datele unui Barometru realizat de consultanţii Frames, la comanda platformei Factory 4.0.

Conform cercetării „RomanianApp. Cum au influenţat aplicaţiile mobile viaţa românilor”, în topul celor mai folosite aplicaţii mobile se află cele de ştiri, social media, filme şi monitorizarea sănătăţii.

În acelaşi timp, peste jumătate dintre respondenţi (51,7%) folosesc aplicaţiile mobile care îi conectează cu propriul corp, 18,7% cu maşina şi 14% cu casa, iar în topul celor mai utilizate aplicaţii se mai regăsesc cele de shopping (cumpărături), productivitate (e-mail, documente, tabele), muzică, jocuri, mâncare (food delivery, reţete online etc.), fitness, stil de viaţă, cursuri online, călătorii şi dating.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), citate în Barometrul Frames, relevă faptul că peste trei sferturi (78,2%) dintre gospodăriile din România au avut acces la reţele de Internet în 2020, cu 2,5 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care au utilizat internetul cel puţin o dată a ajuns la 85,9%, cu 3,6 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

În ianuarie 2021, în România existau 15,49 milioane de utilizatori de internet, în creştere cu 0,9% (133.000), faţă de anul anterior.

„Dincolo de subiectele de tip can-can, de senzaţionalul teoriilor privind ‘Big Brother’ & vaccinarea şi 5G, pentru marea majoritate a celor chestionaţi (87%), folosirea datelor personale de către aplicaţiile mobile nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acest lucru poate fi pus şi pe seama slabei conştientizări a pericolelor legate de securitatea cibernetică şi atitudinea generală faţă de protecţia datelor cu caracter personal şi a reputaţiei în mediul online. Numai 7,3% dintre respondenţi s-au arătat preocupaţi de securitatea datelor, iar 5,7% au evitat să răspundă, considerând că nu au informaţiile necesare. 57,8% au declarat că, atunci când accesează aplicaţiile mobile, o fac în primul rând de pe reţele wi-fi, iar 42,2% de pe reţelele mobile”, se menţionează în raportul citat.

Citeste mai mult: www.agerpres.ro/economic intern/2021/05/13/peste-doua-treimi…https://arenait.ro/replica-primelor-tramvaie-bucurestene-readusa-strazile-capitalei-ajutorul-realitatatii-virtuale/

7747454
Publicat pe de — Lasă un comentariu

Competențe Digitale

Cea mai mare provocare a digitalizării / transformării digitale o reprezintă competențele digitale

Economia actuală se bazează pe inovație, iar aceasta este motorul ce alimentează ambiția de a câștiga cota de piață și de a face diferența în produs. De asemenea, ajuta la minimizarea costurilor operaționale și la a îmbunătăți eficiența operațională, maximizând astfel profitabilitatea. Pentru aceasta, e nevoie de competențe diferite de cele pe care le avem în momentul de față. Mai ales în contextul în care tehnologia e capabilă să substituie multe operațiuni manuale, în foarte multe domenii economice.

Deficitul de competențe digitale este alarmant în special când se examinează tehnologiile noi emergente. Sondajele realizate in mediul IT indică faptul că majoritatea consideră că tehnologiile mobile, analitice, cloud și sociale sunt importante din punct de vedere strategic. Cu toate acestea, se raportează deficite majore de competențe în fiecare sector. Deficitul de competențe digitale este afectat și de numărul de femei care participă pe piața muncii. În țările membre OCDE, femeile reprezintă în prezent sub 20% din specialiștii IT. La nivel european, femeile reprezintă sub 30% din forța de muncă TIC, iar în Statele Unite, numai 23% dintre angajații din sectorul STEM (Științe Tehnologie, Inginerie și Matematica) sunt femei. Aceasta situație este și mai pronunțata o dată cu avansarea în cadrul ierarhiei organizaționale.

Șomajul în rândul tinerilor este o problema comună în toate regiunile, în ciuda tendinței de îmbunătățire a educației. In 2014 au existat mai mult de 201 de milioane de persoane fără loc de munca la nivel global, și aproape la 74 milioane de tineri (cu vârste de 15-24 de ani) au fost în căutarea de munca – rata șomajului în rândul tinerilor este, practic, de trei ori mai mare.

Când vine vorba despre generația Millenials  (21-34 ani) sociologii sunt în general de acord asupra unor trăsături comune: interesul pentru tehnologie, soarta globului din punct de vedere ecologic, sustenabilitatea, antreprenoriatul social și transformarea vieții politice.

Competența digitală este un termen general folosit pentru a descrie abilitatea unei persoane de a utiliza informația tehnologica într-un context specific (munca, timp liber, comunicare).

Atunci când menționăm competențe digitale, firesc este să ne referim doar la persoane, întrucât contextual, unui „obiect” nu ii putem asocia competență, cel mult capabilități. Dar trebuie să avem în vedere legătura dintre cele doua elemente, întrucât capabilitatea digitală a unui „obiect” va influenta competența digitală a unei persoane.

Noțiunile trebuie aprofundate și înțelese pentru a avea un limbaj comun, necesar în această eră digitală. Forța umană se pregătește în acest moment să treacă la următorul nivel de instruire, cu capacități complexe, iar pregătirea este esențială.

Competențele digitale influențează direct modul de dezvoltare a companiilor care își doresc transformarea digitală, iar efectul lor este resimțit la nivel de resurse, sisteme IT, organizație și, poate cel mai important, cultura organizațională.

Așa cum se discută în acest moment de obiective strategice de digitalizare, practic, evaluarea competențelor digitale ar trebui sa fie modalitatea de a atinge acele obiective, dacă nu obiectiv în sine.

Există multe studii privind competențele digitale, cum de altfel există și multe definiții ale principiilor discutate. Multe companii vor interpreta sau vor utiliza definițiile în moduri diferite, însă pentru cei care conduc afacerile, e esențial să înțeleagă conceptul digital și cum să îl utilizeze pentru a genera valoare afacerii.

Autor:

George Lucian Dragnea

Head of Business Unit Factory Automation in Digital Industries Division

Siemens

Linkedin

Digitalizarea este o oportunitate dacă putem atinge potențialul acum!

Deși multe companii au pe agenda obiectivul „digitalizare”, rămâne riscul de a deveni doar o conotație data unor procese care se desfășoară aproape la fel ca înainte (dar incorporează tehnologii și SW noi și ..sunt digitale acum), sau exista pericolul de a aloca bugete necorespunzătoare unor modificări superficiale și fără efect (sub egida digitalizării, au prioritate alte proiecte cu impact minim). Sigur, sunt multe produse digitale care au succes, chiar și proiecte pilot, laboratoare digitale, însă transformarea unor companii cu sute, mii de angajați, modele de afaceri clar stabilite și cifra de afaceri de milioane de euro e o provocare de seamă.

Publicat pe de — Lasă un comentariu

Afacerile din sectorul de tehnologie

Photo of Factory 4.0 Workshop Iasi

Afacerile din sectorul de tehnologie din România vor atinge din 2020 nivelul de 55 miliarde lei

Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate şi software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă faţă de cea din 2010, conform unei analize realizate de experţii de la Frames şi Academia Industrială.

Potrivit acestora, industria românească se află la momentul unor decizii strategice şi trebuie să facă pasul spre robotizare şi digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internaţional.

„Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială. Şi România face paşi înainte, dovadă evoluţia semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic”, se arată în analiză.

Aceasta menţionează că numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale şi cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanţă, managementul mijloacelor de calcul, comerţul cu ridicata al componentelor şi echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 în 2018.

Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Şi profitabilitatea a urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 1,56 miliarde lei în 2010 la 5,41 miliarde lei în 2018.

Potrivit experţilor, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunţă a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 miliarde lei şi un profit peste nivelul de 6 miliarde lei.

Din punct de vedere al evoluţiei capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 miliarde lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.

Evoluţia business-ului din acest sector este una dinamică, susţinută de o cerere de produse şi servicii în creştere de la an la an. Soluţiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură şi construcţii se află în prim-plan. Susţinută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluţii costumizate, economia românească face paşi semnificativi către Industry 4.0, către robotizare şi digitalizarea proceselor

Marius Hărătău, manager Academia Industrială

Sursa: Agerpres

Publicat pe de — Lasă un comentariu

Strategia UE 2030

Strategia UE 2030

Economia europeană, focus pe digitalizare si robotizare

Viitorul economiei europene se bazează pe noile tehnologii, pe digitalizare și robotizare. 20 de experți din întregul spectru economic au dezvoltat, la solicitarea Comisiei Europene, o strategie privind politica industrială a UE în perspectiva anului 2030. Principalele repere vor fi prezentate, pe 12 mai, la conferința Factory 4.0, de către Lorena Ioniță, Head of Unit European Commission.

După un an și jumătate de muncă asiduă, grupul de experți a dezvoltat un raport cu recomandări privind viitorul strategiei de politică industrială a UE pentru 2030. Raportul prezintă o viziune a industriei europene în 2030 din prisma valorilor asociate economiei, mediului și societății.

Potrivit experților, în intervalul 2020-2030, Europa își va consolida avantajul competitiv la nivel mondial pe baza tehnologiilor de ultimă generație, asociate cu parteneriatele globale și cu investițiile în resurse umane și protecția mediului.

,,Această transformare industrială are loc în contextul schimbărilor globale. Ne confruntăm cu o schimbare tot mai rapidă a situației geopolitice și economice, cu o polarizare socială în creștere, cu un rol tot mai important al digitalizării și tehnologiei în toate aspectele vieții, precum și cu schimbările climatice și cu alte provocări legate de mediu. Pentru a aborda aceste aspecte, transformarea noastră industrială trebuie să țină seama pe deplin de obiectivele globale de dezvoltare durabilă, care oferă un cadru global esențial pentru o dezvoltare echitabilă și durabilă’’, se spune în strategia UE.

,,Un nou model industrial european trebuie să garanteze că Europa rămâne un lider în domeniul tehnologiei, inovării și sustenabilității și să sprijine cetățenii UE în dezvoltarea competențelor digitale, pentru a adopta aceste schimbări. În același timp, trebuie să construim un mediu de afaceri echitabil, agil și competitiv. Transformarea viziunii Industriei 2030 în realitate necesită acțiune și colaborare a factorilor de decizie politică la toate nivelurile, a entităților interesate din industrie și a societății civile’’, arată analiza.

TRANSFORMAREA INDUSTRIEI EUROPENE

Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma cu succes industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.

,,Progresul în inteligența artificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologia și imprimarea 3D vor aduce transformări semnificative în toate industriile europene. Economia va fi mai eterogenă și mai descentralizată decât în prezent și, prin urmare, va ajuta piețele să funcționeze într-un mod mai eficient și mai durabil’’, afirmă aceștia.

Strategia UE 2030 își propune, totodată, regândirea managementului resurselor naturale și reorganizare lanțurilor industriale cătreoeconomiecircularăcare va „facemaimultcumaipuțin”.

Acestprocesvafisusținutdecreștereasubstanțialășiconcentrareacheltuielilor de cercetare și dezvoltare și de investițiileprivate care vor stimulatransformarea industrială.

,,Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și Acordul de la Paris vor fi integrate în strategiile și modelele de afaceri ale întreprinderilor din UE, maximizând crearea de valoare pentru bunăstarea umană, mediu și economie, sprijinind în același timp competitivitatea întreprinderilor europene la nivel global’’ arată strategia care precizează, totodată, că ,,factorii de decizie politică din UE vor aborda în mod consecvent competitivitatea industriei europene pentru întreprinderile de toate dimensiunile și ecosistemele de inovare industrială’’.

O PIAȚĂ COMUNĂ EUROPEANĂ

Strategia Industrială UE 2030 vizează dezvoltarea unei piețe unice și a unei legislații care va sta la baza noii politici industriale. Acestea vor vor evolua în mod constant pentru a menține avantajul competitiv intern și global al Europei, spun specialiștii.

,, Transformarea europeană bazată pe tehnologie va genera plus-valoare pentru oameni, mediu și companii. (..) Tranziția către acest nou model economic va necesita măsuri urgente și punerea în aplicare a unei politici industriale ambițioase’’, arată documentul.

INOVAȚIA, ÎN PRIM-PLAN

Inovarea va fi un factor esențial și o condiție prealabilă a productivității și a progresului economic.

Inovația începe adesea la scară mică, de exemplu atunci când o nouă tehnologie este aplicată pentru prima dată în cadrul companiei în care a fost dezvoltată. Cu toate acestea, beneficiile mai mari apar atunci când inovarea este preluată și de alte companii și comunități de-a lungul lanțului valoric, răspândindu-se în cele din urmă în întreaga economie. Estomparea frontierelor existente, în prezent, între sectoarele economice, va pune bazele unei noi revoluții industriale, alimentată de Big Data și tehnologiile digitale, de inteligența artificială și robotică, de hardware și de noile materiale și tehnologii.

Modernizarea unor sectoare mai tradiționale, în special a producției, și crearea de noi oportunități pentru întreaga economie se vor afla în prim-plan, permițând tuturor întreprinderilor, în special IMM-urilor, să acceseze noi tehnologii și BIG DATA.

De la tehnologia de editare a genelor, care va crește potențialul de dezvoltare a agriculturii durabile, rezistentă la schimbările climatice, la imprimarea 3D și tehnologiile cuantice, inclusiv tehnologii de calcul, comunicare și senzori, investițiile în aceste sectoare vor permite crearea unor lanțuri de aprovizionare mai scurte, o utilizare mai eficientă a materialelor de producție și reducerea timpului și a costurilor în dezvoltarea, proiectarea și testarea de noi produse sau îmbunătățirea acestora.

,,Un cadru de reglementare proporțional, bazat pe știință și nediscriminatoriu, vor permite transferul mai rapid de la cercetare la producție, creșterea capacităților de fabricație și generarea de noi procese, produse și servicii cu valoare adăugată ridicată’’, se mai spune în strategie.

DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DIGITALE, FUNDAMENTALĂ

Dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților este considerată de experți drept fundamentală în perspectiva transformărilor prin care va trece economia europeană.

Europa are nevoie de o abordare interdisciplinară a competențelor secolului 21 și a interoperabilității forței de muncă pentru a valorifica oportunitățile enorme ale transformării industriale. Prin urmare, este necesar să se sprijine adoptarea tehnologiilor digitale și să se răspândească expertiza digitală în cadrul forței de muncă, cu măsuri speciale pentru a aborda decalajul digital și pentru a aborda diferitele niveluri de digitalizare între statele membre

Industry Experts

Potrivit acestora, oamenii au nevoie de programe de formare profesională cu elemente de învățare la locul de muncă.

,,Recalificarea și calificarea pentru a ține pasul cu tehnologia este o parte importantă a menținerii unei forțe de muncă valoroase de toate vârstele. Sistemele de educație și formare trebuie să ia în considerare evoluțiile în schimbare rapidă de pe piețele forței de muncă, să fie capabile să anticipeze și să ofere cunoștințele și competențele necesare, adaptabile în același timp la schimbare’’, arată strategia, insistând pe nevoia de ,,politici care să încurajeze recrutarea și menținerea creierelor’’.

,,Este esențial să fim proactivi, nu reactivi. Este necesar ca cercetătorii și profesorii de talie mondială din UE să conducă agenda educației, cercetării, dezvoltării și formării forței de muncă a viitoarei forțe de muncă și să se consolideze colaborarea dintre educație și formare, cercetare și sectorul de afaceri. În plus, modelele de carieră și mediile de lucru ar trebui să fie mai inductive în procesul de învățare. Toate acestea ar trebui să contribuie la reducerea barierelor în calea dezvoltării competențelor și să ne conducă la punerea în aplicare integrală pentru prima dată a învățării pe tot parcursul vieții’’, consideră specialiștii.

FACTORY 4.0 BUCUREȘTI

De la transformarea industriei, la digitalizare și dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, toate aceste teme vor fi abordate în cadrul conferinței Factory 4.0, organizată de Best Smart Digital, și care se va desfășura pe 12 mai, la Face Convention Center din București.

În cadrul conferinței și workshop-urilor dedicate, vor fi abordate teme precum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizarea potențialului prin digitalizarea producției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriat și Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, procese și tehnologii’’.

Printre speakerii de la Factory 4.0 se vor afla celebrul futurolog Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al Comisiei Europene și  cunoscutul inventator și antreprenor român Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) drept unul dintre cei mai remarcabili 10 tineri din lume și inclus de revista Forbes din SUA în top 10 – cei mai influenți tineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.

În cadrul evenimentului, prezentat de cunoscutul jurnalist George Buhnici, vor prezenta informații esențiale despre proiectele de digitalizare, de la automatizare și Big Data & Analytics, la Integrarea sistemelor, Simularea realității, Internet of things, Securitatea Cibernetică, Servicii Cloud, Print 3d și Realitatea Augumentată o serie de experți de la cele mai importante companii care promovează Industry 4.0, precum Krause Hans Michael (Market and Product Management PLC Responsible BOSCH), Markus Jahn  (Director of Sales Operations & International Sales EPLAN), Volker Schütz (Tehnical Manager Industry 4.0 IFM Electronic), Radu Costan (Market Development Manager Accenture), Daniel Rusen (Marketing and Operations Director Microsoft România), Adrian Sandu (Secretar general și membru board ACAROM), Norbert Sebeși (Sales Manager Kuka), Laurențiu Nae (Co-Founder Digital Twin), Cătălin Lepinzean (Business Development Manager Phoenix Contact) și Marius Hărătău (General Manager Academia Industrială).

Mai multe detalii despre evenimentul Factory 4.0 de la Face Convention Center din București pot fi aflate de pe site-ul www.nou.factory40.ro.